Impresii ONG...
Desi a trecut ceva vreme….amintirile inca raman…asa ca am decis sa impartasesc cu voi cateva din emotiile traite de mine in cea mai frumoasa saptamana din acest an, la Timisoara…
Dimineata…pe racoare…in masina ne imbarcam
Si spre Toplita mohorata cu ,,viteza” ne indreptam
Caci acolo intre coline inca 4 ne-asteptau…
Somnorosi, speriati sau veseli, si chiar dornici de cultura
Iata ca in gara apare, trenul dinspre cotitura.
Iute si suim in ritmuri…pentru noi imbietoare,
In vagonul 3 din mijloc…cu emotii arzatoare.
Dupa ore de rabdare..ne dam jos din ‘cel vagon
Timisoara in departare…si stateam toti pe peron.
Cu o mica ezitare, am pornit toti la plimbare..
O plimbare prin oras…spre internatul patimas.
Ultimii ajunsi noi suntem, la vestitul internat,
Nestiind ce ne asteapta, iute treptele-am urcat.
Camera de la etaj…lux..era de fantezie…
Insa jos pe pardoseala era mare imbrobodire.
Paturile cate doua, si cat ne mai framantam…
Provocau dureri de spate ce si-acuma le mai am.
Poker, table si septica…nu doar astea le-am jucat…
Insa nici nu se compara cu ora la care ne-am culcat…
Iata si deschiderea…lungi momente plictisite…petrecute-n sala intunecata
Monoton si cu privirea rezemata…cel mai probabil la vreo fata…
Trec momente prelungite…liniste…e sala de testare
Unde eu speram agale: ,,O sa iau o nota mare”.
Inca o zi obositoare se arata in a noastra cale…
Toata noaptea cat de lunga, motivati, elevii nu dormeau
Tineri veseli ce notite peste tot impartaseau.
Dupa proba practica, fiecare-n felul nostru petreceam si ne distram
Dar emotia era mare…rezultatele erau cele ce le asteptam.
Ce n-au intarziat sa apara si surprinzator spre seara…
Desi toti eram stresati…dupa clipa afisarii eram mult mai relaxati
Unii poate intristati, altii chiar dezamagiti,
Dar momentele-au fost scurte…apoi toti eram fericiti.
Nota a fost mare, pentru prima participare…sigur e aproape “8”
La un pas de mentiune…la anul voi fi mai ,,copt” si voi invata…pe bune.
Per ansamblu a fost bine…la cantina nu mai zic
Ce privelisti, ce mirosuri… doar mancaruri delicioase si chiar fructe...
(de fapt cate-un mar mai mic)
Si sa nu uitam de club…sau distractia cea mare- prilej de socializare;
Sau motiv de ,,LA REVEDERE” pentru noi, un grup restrans
Ce in ziua premierii nu am mai participat…
Si desi ne-am intristat…dar fortati de imprejurare..pe la 4 am plecat
Timisoara a fost un oras minunat, ce cu drag ne-a intampinat…
Incarcat cu oameni veseli si deloc intamplator
Au facut din zile clipe si-au trecut mult prea usor…
